Geoagiu

Geoagiu este un oraș din județul Hunedoara, situat în depresiunea omonimă de la poalele de sud-est ale Munților Metaliferi, la confluența râului Geoagiu cu Mureșul, la 46 km est nord-est de Deva. Orașul este cunoscut pentru stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi, cu ape mezotermale de aproximativ 30°C, și pentru vechea așezare dacico-romană Germisara.

Date Geografice

Relief

Orașul se află în Depresiunea Geoagiului, o depresiune intramontană formată din ultimele ramificații ale Munților Metaliferi. Relieful este diversificat, cu dealuri ușor alunecate care trec treptat în vale, la confluența râurilor Geoagiu și Mureș. Zona prezintă un zbucium geologic impressionant care explică formarea izvoarelor mezotermale din stațiunea Geoagiu-Băi. Pământurile sunt favorabile culturii pomilor și a speciilor pretențioase precum migdalul și castanul comestibil.

Climă

Clima este temperat-continentală umedă (clasificare Köppen: Dfb), îndulcită de poziția geografică și de dispoziția rețelei hidrografice, ceea ce creează un microclimat deosebit de favorabil. Vărsăturile anuale sunt moderate, iar temperaturile medii anuale se încadrează în intervalele caracteristice zonei deprimenilor subcarpatice. Apele termale de la Geoagiu-Băi (cca. 30°C) atestă prezența unui gradient geotermic activ.

Populație și demografie

Populația orașului Geoagiu a avut o ușoară evoluție ascendentă în ultimul deceniu, reflectând stabilitatea demografică a zonei. Majoritatea populației se concentrează în orașul Geoagiu și în stațiunea Geoagiu-Băi, celelalte localități componente fiind saturile Aurel Vlaicu, Băcâia, Bozeș, Cigmău, Gelmar, Homorod, Mermezeu-Văleni, Renghet și Văleni. Structura etnică este preponderent românească, conform structurii demografice a județului Hunedoara.

Istorie

Pe teritoriul orașului Geoagiu a existat vechea așezare dacică Germisara (nume compus din germi = fierbinte și sara = izvor), care sub dominație romană a devenit Thermae Germisara sau Germisara Cum Thermis. Mărturii arheologice — drumul roman, urmele termelor, statui dedicate lui Asclepios și Hygeia — atestă importanța stațiunii termale în epocă romană. În anul 1506, Geoagiu devine reședință de domeniu feudal, stăpânită succesiv de domnitori ai Țării Românești precum Radu cel Mare și Neagoe Basarab. După Primul Război Mondial (1918), orașul devine reședință de plasă, având în subordine 31 de sate. În perioada interbelică și ulterior, stațiunea Geoagiu-Băi s-a dezvoltat ca centru balneoclimateric de renume, la o altitudine de 350 m, beneficiind de ape mezotermale și de un microclimat favorabil.

Localitățile componente păstrează urme ale trecutului: Băcâia și Bozeș au biserici din secolele XVIII și respectiv XVI, iar în Geoagiu se află biserica „Sfântul Nicolae” și o capelă română din secolul XIII. Tradițiile populare — portul popular alb-negru cu broderii aurii, călușarul, învârtita, șezătorile și strigătura peste sat — atestă continuitatea vieții culturale românești în Valea Geoagiului.

Obiective turistice

Stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi

Situată la 350 m altitudine, în zona izvoarelor mezotermale (aproximativ 30°C), stațiunea funcționează în locul vechilor termе romane. Oferă tratamente pentru afecțiuni reumatice, nervoase, cardiovasculare și respiratorii, beneficiind de un microclimat excepțional creat de apușul apei și vegetația de pomi și arbuști termofili.

Cascada Clocota

O cascadă naturală situată în apropiere de stațiunea Geoagiu-Băi, una dintre atracțiile naturale celebre ale zonei, accesată pe trasee marcate și apreciată pentru peisagistica sa pitorească și aerul aerosolit.

Biserica „Sfântul Nicolae” din Geoagiu

Biserică istorică situată în centrul orașului, cu valoare patrimonială și arhitecturală, martor a continuității spirituiale a localității de la evul mediu până astăzi.

Capela romanică din secolul XIII din Geoagiu

Una dintre cele mai vechi monumente arhitecturale din zona Hunedoarei, capela romanică atestă prezența creștină timpurie și importanța strategică a așezării la confluența râurilor Mureș și Geoagiu.

Personalități

Ion Budai Deleanu (n. 6 ianuarie 1760, Cigmău, Geoagiu – d. 24 august 1820, Lemberg) — filozof, filolog, poet, autor al celebrei „Țiganiade”, primul cetățean de onoare post-mortem al orașului Geoagiu (2001). A activat la Viena și Lvov, traducând codurile civile și penale, scriind lucrări de gramatică și lexicografie română, și depășind programul iluminist al Școlii Ardelene prin operă sa poetică de valoare universală.

Prof. Univ. Dr. Liviu Stoica (n. 24.01.1956, Mermezeu-Văleni, Geoagiu) — doctor în științe medicale, colaborator al universităților din Franța, Marea Britanie și SUA, implicat în promovarea vieții culturale și tradiționale din oraș.

Ing. Cornel Cazan (n. 14.11.1943, Gelmar, Geoagiu) — a contribuit la dezvoltarea socio-economică a orașului prin electrificarea satelor Mermezeu și Văleni, extinderea rețelei electrice și sprijinirea realizării Microhidrocentralei din Geoagiu-Băi.

Av. Ana-Maria Mihălcescu (n. 03.01.1968) — fondatoarea Asociației „Germisara” pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române și construirea unei mănăstiri în zona Geoagiu, organizatoare a Școlii de vară de limba engleză și promotoare a tradițiilor folclorice prin festivaluri și CD-uri cu colinde.

Maior Tiberiu Iancu (n. 1972, Aurel Vlaicu, Geoagiu – d. 11.05.2005, Câmpia Turzii) — ofițer în trupele speciale ale MApN, căzut în îndeplinirea datoriei la exerciții de parașutare, declarat Cetățean de Onoare post-mortem al orașului Geoagiu (2009).

Coca George Constantin (n. 17.03.1983, Geoagiu) — campion național și european la karate, Maestru al Sportului (2006), Cetățean de Onoare al orașului Geoagiu (2007).